Geografie – Geographica Timisiensis – Archive

Scopul acestei cercetări este de a studia rolul moderator al cadrului instituţional în relaţia care există între o strategie de inovare şi structura capitalului întreprinderii inovante. Ipoteza noastră principală este că această asociere depinde de natura instituţională a ţării care găzduieşte întreprinderea. Ne inspirăm pentru aceasta din teoriile şi studiile empirice care au încercat să lege caracteristicile ţării de valoarea întreprinderii, pentru a elabora ipoteze cu privire la legătura dintre inovaţie şi structura capitalului. Articolul nostru se organizează în maniera următoare. În prima parte, facem o sinteză a cercetărilor anterioare asupra legăturii dintre inovaţie şi structura capitalului, apoi expunem propunerile noastre teoretice cu privire la rolul moderator al cadrului instituţional. În partea a doua, expunem metoda folosită pentru a estima influenţa cadrului instituţional asupra relaţiei dintre inovare şi structura capitalului. În partea a treia, prezentăm eşantionul studiat, dimensiunea diferitelor variabile şi rezultatele obţinute. Articolul se termină cu discutarea implicaţiilor manageriale şi teoretice.

Sven ILLERIS – Care este rolul serviciilor în dezvoltarea regionalã

L’objet de la contribution est de traiter du rôle que jouent les activités de services dans le développement régional. Cette question a été abordée dans le « modèle de la base économique », selon lequel seulement les activités – surtout l´agriculture et l´industrie – qui vendent leurs produits au dehors de la région en question constituent cette base, tandis que les services jouent un rôle passif dans le développement régional. Notre réflexion conduit à modifier substantiellement le modèle. D´abord, certaines activités de services font à présent partie de la base économique et sont dès lors en mesure de vendre leurs produits en dehors de leur région ou ville. La seconde modification est l’introduction d’un secteur principal appelé ‘la base indirecte’. Ce secteur comprend des services vendus au niveau local, mais qui constituent des conditions indispensables pour la compétitivité des entreprises de base de la région. Troisièmement, des mutations structurelles peuvent entraîner des augmentations des revenus et la création d’emplois dans ces activités de services en réponse à la demande régionale. Ces mutations structurelles peuvent favoriser le développement de certaines régions plus que d’autres. Les politiques des Etats, de l’Union européenne et des gouvernements locaux visant à renforcer le développement économique dans les régions faibles étaient à l’origine fondées sur le modèle traditionnel de la base économique et se concentraient sur le secteur manufacturier. Ce papier propose des arguments en faveur d’une intégration active du secteur des services dans ces politiques.

Jean-Baptiste HUMEAU – Extinderea urbanã, o sansã pentru economia rezidentialã în vestul Frantei

În contextul mutaţiilor regionale din vestul Franţei, noi rupturi pot fi identificate ca determinante pentru evoluţia întreprinderilor participante la economia rezidenţială. Printre acestea noi supunem atenţiei trei procese ce se derulează de câţiva ani, a căror importanţă este determinantă pentru dezvoltarea locală.
Extinderea urbană, care afectează un perimetru de ordinul a 40 km în jurul oraşelor, este un element nou pentru oraşele cele mai importante din vestul Franţei, dar de asemenea şi pentru cele peste o sută de comune afectate de acest fenomen, reprezentând între 30 şi 50 % din comunele unui departament şi aproximativ 75% din populaţia sa. Fenomenul este mult mai vast decât cel al periurbanizării din anii şaptezeci. Cea de-a doua şi a treia « coroană » de periurbanizare identificate deci ca spaţiu rural în mutaţie, sub efectul expansiunii urbane, sunt larg depăşite.
Mecanismul de creştere demografică a zonelor vestice ale Franţei cunoaşte puternice evoluţii. În general, excedentul natural constituie motorul creşterii demografice a unui spaţiu regional cunoscut pentru tinereţea populaţiei sale. Situaţia se inversează. Motorul creşterii este de acum înainte soldul migratoriu. Acest factor favorizează în mod particular comunele din ariile urbane şi comunele care oferă oportunităţi rezidenţiale. Atragerea de noi gospodării constituie o miză importantă de dezvoltare pentru numeroase comune. Organizarea fiscalităţii intercomunale încurajeaza de altfel această alegere prin acordarea sumelor taxei de locuire comunei, la fel ca şi a taxei profesionale (taxă aplicată salariatului la locul de muncă) este afectată grupărilor de comune (comunităţi de comune şi comunităţi de aglomeraţie). Creşterea economiei rezidenţiale localizate la aceste scări este direct condiţionată de multiplicarea unei clientele potenţiale.
Îmbatrânirea populaţiei este cea de-a treia variabilă pentru care procesul de evoluţie este purtător de puternice transformări în domeniul economiei rezidenţiale din vestul Franţei. Preferinţele rezidenţiale, constrângerile de mobilitate, practicile de consum sunt solicitate a se diversifica mai mult de către cererea generată de puternica forţă de cumpărare a persoanelor pensionate. Modul în care întreprinderile din domeniul economiei rezidenţiale vor putea să răspundă caracteristicilor acestor noi cereri devine o miză a dezvoltării economice. Dar vorbim, de asemenea, de o variabilă determinantă a capitalului rezidenţial pe care comunele şi grupurile trebuie să le dezvolte.
Incontestabil, dezvoltarea întreprinderilor economiei rezidenţiale constituie o miză a dinamicilor teritoriale. În Franţa, INSEE estimează că această formă de activitate economică cumulează mai mult de o treime din salariaţii din vestul Franţei. Ar trebui să fie mai bine apreciate structura şi fluxurile economice induse de către aceste întreprinderi. Nu există nici o îndoială că întreprinderile din domeniul economiei rezidenţiale merită să-şi găsească locul în proiectele de dezvoltare teritorială.

Emmanuel BIOTEAU, Yann CALBERAC – Geograful si obiectul de studiu. Distantare si metode cu privire la un exemplu de spatiu frontalier

Acest articol propune metode şi practici de anchetă de teren într-un context străin. În consecinţă, frontiera nu este considerată ca un obiect, ci ca un element de identificare, astfel permiţând cercetatorului să-şi afirme identitatea pe perioada cercetării. Aceasta oferă un punct de vedere constant cu privire la evoluţia unei societăţi. Această ipoteză va fi ilustrată cu ajutorul a două exemple preluate din lucrarea de cercetare pe care am realizat-o în cadrul acestui spaţiu laborator. Primul exemplu dezvoltat pune faţă în faţă cercetatorul cu definiţiile de frontieră produse de către locuitorii spaţiului transfrontalier, cel dintre România şi Ungaria. Al doilea exemplu necesită o reflectare şi o analiză mai fină. Condiţia de frontieră serveşte ca bază de analiză a oraşelor mici, unităţi microcosmice care fac parte dintr-o societate aflată în mutaţie permanentă. Aceste exemple vor fi apoi puse în perspectivă cu practicile de teren realizate în geografia franceză. Dacă terenul îndepartat ramâne o trăsatură esenţială, curentele diverse din domeniu nu acordă aceeaşi importanţă experienţei de «dépaysement».

Nicolae POPA – Euroregiunea Dunãre – Cris – Mures – Tisa: potential de dezvoltare, disparitãti socio-economice, politici regionale

În procesul integrării europene, nivelul regional se impune tot mai mult ca unitate de bază pentru dezvoltarea social-economică, pentru conservarea patrimoniului cultural şi identitar, dar şi pentru armonizarea internaţională. Ca urmare, s-au înmulţit cooperările transfrontaliere, atât la graniţele interne ale Uniunii Europene, cât şi la cele externe. Euroregiunea DCMT, una dintre cele mai vechi la care România este parte, este o astfel de structură regională. Realizată la contactul a trei ţări vecine (Ungaria, România şi Serbia) aflate în stadii diferite de integrare europeană. Constituirea sa în 1997 se justifică prin proiectele de colaborare, armonizare şi dezvoltare avansate cu mult înainte, începând chiar din 1990. Euroregiunea dispune de un potenţial de dezvoltare remarcabil, decurgând din poziţia sa la răscruce între Europa Centrală, Europa Mediteraneeană, Europa de Est şi Regiunea Balcanilor. Dispune de un mare fond demografic (5,9 mil. locuitori), afectat însă de procesul de îmbătrânire, şi de un fond social a cărui calitate este sporită de armonia multiculturalităţii sale. Toate aceste realităţi constituie argumente solide pentru creşterea forţei acestei regiuni de a fixa investiţiile străine directe şi de a creşte capacitatea de punere în valoare a propriilor forţe antreprenoriale. Buna funcţionare a cooperării transfrontaliere este grevată însă de unele carenţe, între care: dimensiunea spaţială exagerată (71877 km²), disparităţile social-economice mari, diferenţele legislative, stadiile diferite de integrare europeană în care se află ţările partenere, politicile regionale specifice fiecărei ţări partenere etc. Articolul de faţă propune o analiză a acestor disparităţi şi incongruenţe, din perspectiva armonizării transfrontaliere şi a creşterii elementelor de convergenţă, nu doar inevitabile, ci şi absolut necesare în integrarea europeană şi dezvoltarea regională.

Violeta FLORIAN – Principiile functionalitãtii euroregionale. Studiu de caz asupra euroregiunii Giurgiu-Ruse

Les principes fonctionnels respectent la formation et développement de la fonction de convergence des secteurs de frontière, roumaine et bulgare, possible à concrétiser par la fluidisation des échanges commerciaux, par l’intensification de la mobilité des individus, par le développement des échanges scientifiques et la progression rapide des systèmes de communication sociale et économique. Les fonctions économique, écologiques et culturelles sont visées également, qui peuvent définir une espace économique et écologique spécifique de l’euro région, par l’établissement des conditions du succès transfrontalier et par la création d’un espace économique cohérent. La convergence fonctionnelle peut, dans ces conditions, générer une économie de la connaissance, un dynamisme économique et une mentalité spécifique, de la conscience de l’appartenance à l’espace euro régional. Néanmoins, sans une législation spécifique, de l’harmonisation législative entre les deux pays et l’établissement des institutions afférentes, l’euro région risque à rester un desideratum.

Johanna JORI – Permeabilitatea frontierelor si mobilitatea scolara transfrontaliera in regiunea Szeged

Dans le cadre de l’Europe et en présentant une situation frontalière – celle du Sud de la Hongrie – nous cherchons à étudier les effets de la frontière d’Etat sur l’organisation des espaces voisins et sur les flux transfrontaliers. Nous analysons tout particulièrement la mobilité scolaire transfrontalière, à travers l’espace, le temps de l’histoire afin d’en comprendre les raisons, les stratégies familiales, les réseaux d’acteurs et de lieux existant de part et d’autres des frontières, enfin les conséquences identitaires qu’une telle mobilité peut engendrer.

Jan LORENZ-WILHELM – La medic peste granitã? Analiza asistentei medicale transfrontaliere între Germania si Polonia

Two years after Poland joined the EU the cross border co-operations in the health sector between Poland and Germany are not very intense. Different reasons can be identified. On the one side basic conditions for cross border cooperation are not always guaranteed. Among those can be mentioned missing bilateral agreements, different medical standards and differences between the two health systems. On the other side deficits in bilingual communication and (or as a result of it) lack of information make it sometimes difficult to establish cross-border co-operations for instance between hospitals. At the moment there is great need for the German and Polish government to decide on a bilateral agreement which allows cross-border rescue and emergency services. Especially the hospitals which are located directly at the border have to build up cross border alliances and establish cross-border services. Because of reforms in the German health system, increasing competition between health services and demographic changes cross-border co-operations will be more and more important.

Ágnes PÁL, Ferenc GYORI – Oras-poartã deschisã – vechile si noile optiuni ale orasului Szeged pentru reînnoire

În cadrul Euroregiunii Dunare – Cris – Mures – Tisa, pazitia geostrategica a orasului Szeged s-a accentuat, mai ales dupa aderarea la Uniunea Europeana. Szeged trebuie sa joace un rol decisive în realizarea, mentinerea si dezvoltarea noilor sisteme de relatii sociale si economice transfrontaliere. Szeged trebuie sa se conecteze la retelele europene si sa participle la procesele europene cât mai repede posibil. Trebuie sa-si sporeasca numarul întreprinderilor, veniturile, sa-si îmbunatateasca infrastructura de transport, sa acorde mai multa atentie promovarii activitatilor sale de cercetare si dezvoltare, sa-si reînnoiasca activitatile locale agroalimentare si industriale traditionale, complementar rolului de centru logistic. Szeged este un oras atractiv si deschis, în care « trecutul, prezentul si viitorul coexista » (MÉSZÁROS R. 2000). Este un semn încurajator acela ca Uniunea Europeana a luat deja masuri cu scopul de a lansa cooperarea transfrontaliera (PHARE CBC). Prin sustinerea se proiecte variate de cercetare si dezvoltare ar putea sa contribuie la maturizarea euroregiunii Dunare – Cris – Mures – Tisa si la promovarea Szegedului ca centru regional real si natural.

Tamara KOVACEVIC, Saša KICOŠEV – Liderii dezvoltãrii economice din Serbia

Serbia este o tara mica situiata la limita dintre Balcani si Europa Mediana. Ca alta tari din regiune, este în tranzitie. Diferenta consta în faptul ca acest proces a început cu 10 ani mai târziu. Razboaiele de pe teritoriul fostei Yugoslavii au impus Serbiei embargoul. Crizele economice si situatia de instabilitate politica au marcat puternic dezvoltarea Serbiei. Situatia economica a început sa se schimbe la sfârsitul ultimei decade a secolului XX. A fost un proces lent si aproape neprevizibil pâna înspre sfârsitul secolului. Dupa data de 5 octombrie 1999, ca urmare a schimbarilor politice, Serbia a cunoscut schimbari economice mai rapide si transformari în privinta proprietatii. Cine sunt liderii dezvoltarii economice din Serbia? Care sunt cele mai profitabile economice? Articolul se concentreaza asupra celor mai importante întreprinderi din Serbia, cautând sa releve similaritatile dintre acestea. Nivelul influentei globalizarii este de asemenea luat în considerare.

Remus CRETAN – Mostenire, restructurare economicã si antreprenoriat. Un studiu comparativ între zonele Brad si Petrila-Aninoasa

Judetul Hunedoara face parte din Regiunea de Dezvoltare Economica 5 Vest si se confrunta cu o multime de probleme survenite în urma mostenirii economice din perioada comunismului si a actiunilor de restructurare din domeniul mineritului. Studiul de fata se refera la doua areale miniere, Brad si Petrila-Aninoasa, din cadrul judetului Hunedoara. Desi au fost considerate zone defavorizate, beneficiind de o serie de facilitati social-economice, rata somajului are valori ridicate iar actiunile antreprenoriale sunt scazute. Investitiile straine directe sunt nesemnificative, majoritatea investitorilor fiind neîncrezatori în posibilitatile dezvoltarii unor afaceri lucrative în aceste spatii geografice. Acesta este si motivul pentru care saracia este un fenomen local real. Potentialul arealelor studiate este ridicat daca luam în considerare oportunitatile de investitie în domeniul turismului dar si forta de munca numeroasa care ar putea fi orientata chiar si spre noi activitati industriale profitabile.

Dominique OUDOT – Teritoriile intercomunale si aria lor de influentã urbanã logica de dezvoltare si miza amenajãrii lor. Exemplul oraselor Angers, Mans si Tours

Les dynamiques intercommunales ont conduit à fragmenter les aires d’influence urbaine d’Angers, du Mans et de Tours sous la forme d’EPCI (Etablissement Public de Coopération Intercommunale). Au centre, une communauté urbaine ou d’agglomération, sur les pourtours, des communautés de communes limitrophes. Dotés de vastes compétences et d’une fiscalité propre, souvent unifiés sur le plan fiscal (TPU), les EPCI constituent aujourd’hui des cadres essentiels pour la mise en place des politiques de développement et d’aménagement. Les aires d’influence urbaine se trouvent dès lors sans véritable représentation. L’avènement des EPCI comme cadre de réflexion et d’action n’empêche pourtant pas d’autres logiques territoriales de s’exprimer. L’influence communale reste très forte et des coopérations «inter-intercommunalités» (Pays et SCOT «urbains») s’instaurent aussi. Impliqués à des degrés divers dans les différentes dimensions de la ville, les élus sont conduits à «penser» son développement et son aménagement en termes de tensions territoriales. Double tension en réalité. La première est liée aux relations «inter-intercommunalités». Celles-ci sont en effet basées sur des logiques de rapprochement et de coopération (Pays, SCOT), mais aussi sur des logiques de concurrence. La seconde est liée au fonctionnement des EPCI. Elus sur une base communale, les délégués communautaires sont tiraillés entre aspiration communautaire et réflexe communal. Ces niveaux de tension, très divers selon les territoires, influent fortement sur les politiques menées par les EPCI.

Volumul XIII - 2004 / 2

Ion VARTA

Evolutions géopolitiques dans le Sud-Est européen et le Bassin de la Mer Noire du XIXème au XXIème siècle : l’impacte du facteur russe

Adrian POP

Régionalisme, sous-régionalisme et sécurité dans la région de la Mer Noire : Résumé de recherche

Volodymyr POSELSKY

L’Union européenne et ses nouveaux voisins : comment relever le défi de « l’Europe élargie » ?

Vasile ANDRIES

La « politique de voisinage » vue de République de Moldova

Olivier CLOCHARD

Le jeu permanent des frontières dans le processus de mise à l’écart des “réfugiés”

Guy-Pierre CHOMETTE

Lisières d’Europe : témoignages

Antonela CAPELLE-POGACEAN

Les perceptions hongroises de la frontière

Nicolae POPA

Frontières et régions transfrontalières en Roumanie : entre territoires, cultures et fonctions

Otilia MORUZI

Eurorégion Prut Supérieure : Instrument moderne de coopération transfrontalière

Eleonora KALMUTSKAIA

Les relations socio-économiques et démographiques dans la région-frontière de Tchernovtsy

Corneliu IATU

Les frontières comme fragments d’espace et fronts économiques migratoires

REVIEW

Volumul XIII - 2004 / 1

Nicoleta IONAC, Sterie CIULACHE

Principalele caracteristici bioclimatice ale Deltei Dunarii

Dragoslav PAVIC, Vladimir STOIANOVIC

Fruska Gora hydro-accumulation “Sot”

Stela URUIOC

Clay Fraction of The Stagnic Luvisols from the Pischia area, Timis County

Mihaela SOROCEAC

The influence of the meteorological factors over the cardio-vascular and respiratory system

Tamara KOVACEVIC

Ethnical Changes in Municipality of Subotica from 1991 to 2002

Lia POP

Subsidiaritatea – principiu de constructie politica europeana

Nicolae POPA

Mutations socio-économiques dans la zone de frontière de l’Ouest roumain

Sorin PAVEL

Urban and Rural Spaces of Western Romania. Transformations and Evolutions

Remus CRETAN

The Development of Industrial Activities in the Town of Bocsa (Caras-Severin County)

Radu SAGEATA, Bianca DUMITRESCU

Impactul industrializarii supradimensionate asupra spatiului urban. Studii de caz: Galati, Târgoviste, Otelu Rosu

Catalina ANCUTA, Martin OLARU

Aspects Viewing the Optimizing of the Organization of Touristic Space in the Romanian Banat

Nicolae BOAR, Marin ILIES, M. HOTEA

The Maramures Touristic Development in a Crossboerder Perspective

Ramona ISFANESCU

The Entrepreneurial Initiative in Tourism – a Factor in the Economic Development of Timis County

Dejan ŠABIC, Mila PAVLOVIC

Tourism as a Component of Regional Development of the Novi Pazar Commune

Jelka ADAMOVIC

Land Policies in the West

REVIEWS

Volumul XI - 2002 / 1

Argument

Popa, N. – Regiuni de frontiera, regiuni transfrontaliere într-o noua geografie

Euroregiunile, un instrument pentru integrarea europeana?

Negut, S. – Euroregiunile, instrument pentru integrarea europeana sau pentru fragmentarea continentului?

Odata cu „caderea Zidului Berlinului” – eveniment simbol al prabusirii regimurilor totalitare – pe continentul european s-au manifestat doua tendinte antinomice: una de integrare, respectiv de unificare a Europei, în spiritul Tratatului de la Maastricht, si alta de dezintegrare, de fragmentare a continentului, ultima fiind ilustrata din plin de dezmembrarea fostelor conglomerate Uniunea Sovietica si Republica Federala Iugoslavia, precum si a Cehoslovaciei. Fragmentarea Europei este accentuata, în plus, de tendintele de autonomizare, în principal pe criterii etnice, dar si religioase, politice, economice etc.

Popeti, C.C. – Integrarea intraregionala, componenta a extinderii Uniunii Europeene

În contextul marilor schimbari în Europa de Est, la care se adauga si extinderea Uniunii Europene în unele tari din Europa Centrala si de Est, dar nu si în altele, cooperarea transfrontaliera este importanta pentru dezvoltare armonioasa si contribuie la securitatea democratiei pe continent. Cooperarea transfrontaliera este vitala pentru dezvoltarea bunelor relatii între tarile vecine si la promovarea încrederii între popoarele care traiesc de o parte si de alta a granitei, reînnoieste legaturile dintre grupuri care au aceeasi limba, cultura si istorie, dar traiesc pe parti diferite ale frontierei. Acest aspect nu trebuie subestimat acum când noua Europa doreste promovarea drepturilor minoritatilor si bunele relatii între vecini de dragul unei coexistente pasnice între popoare.

Popa, N. – Deschideri si reticente in Romania fata de dezvoltarea fenomenului transfrontalier

Dezvoltarea fenomenului transfrontalier este legata strâns de principiile democratice si de procesul de mondializare, care trec dincolo de ariile de competenta ale statelor nationale. Afirmate de multa vreme în jurul frontierelor Comunitatii Economice Europene, euroregiunile s-au dezvoltat si în Europa Mediana, începând din 1990. Aprofundarea integrarii europene si extinderea Uniunii Europene spre est au declansat, astfel, un proces de colaborare transfrontaliera între fostele tari socialiste, care trebuiau sa se pregateasca pentru aderare. România s-a înscris si ea în acest proces. Nu au lipsit retinerile si obstacolele (mostenire istorica, mentalitati, contexte regionale fragile, teama de fragmentarea politica a tarii etc.). Dar, o întreaga serie de factori favorizanti au înlesnit difuzarea spatiala rapida a euroregiunilor: istoria comuna, multiculturalitatea franjelor frontaliere, afirmarea drepturilor minoritatilor, liberalizarea circulatiei, complementaritatile economice acumulate la frontiere, necesitatea de a elabora proiecte comune, prezenta unor riscuri care necesita o gestiune teritoriala transfrontaliera etc.). Deci, în ciuda reticentelor, din dorinta de a grabi procesul de integrare europeana a României si sub presiunea comunitatilor locale, mai multe euroregiuni au prins contur la granitele României. Sansele lor de dezvoltare sunt totusi selective, în functie de circumstantele regionale si de evolutiile la nivel continental.

Regiuni de frontiera si experiente transfrontaliere în România

Muntele, I. – O frontiera estica

Studiul unei frontiere se dovedeste a fi un demers dificil mai ales daca subiectul este supus mizelor politice. Moldova istorica, teritoriu unitar dar divizat de expansiunea ruso-sovietica ofera din acest punct de vedere un bun exemplu. Ilogica in natura sa, frontiera care o fragmenteaza reprezinta una din cele mai problematice din Europa si exclude pentru moment orice colaborare de tip transfrontalier.

Mateescu, E. – Rolul si implicarea Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara in dezvoltarea regionala si sustinerea mediului de afaceri

Rolul si implicarea Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara în dezvoltarea regionala si sustinerea mediului de afaceri. Unul din obiectivele majore ale Uniiunii Europene este promovarea progresului economic si social care sa asigure consolidarea coeziunii economice si sociale între toti membrii societatii. Un rol important în acest sens revine regiunilor. Dezvoltarea regiunilor este un concept de baza al Uniunii europene si constituie un parametru important de apreciere a progreselor înregistrate de tarile candidate la aderare. Politica de dezvoltare regionala reprezinta o prioritate nationala care are drept scop implicarea autoritatilor locale si centrale în promovarea unei dezvoltari durabile si valorificarea eficienta a potentialului regional.

Imbri, H. – Strategii de dezvoltare in regiunile transfrontaliere

Frontiera reprezinta mai întâi de toate o limita fizica ce delimiteaza teritoriul unui stat. Daca stele sunt considerate niste sisteme deschise, regiunile transfrontaliere trebuie considerate ca fiind dense regiuni sociale, politice, culturale si economice. De secole, aceasta regiune a fost un loc unde se întâlnesc culturi, obiceiuri si economii unde, se pot gasi asemanari. În acelasi timp, diferentele clare dintre oamenii ce traiesc de cele doua parti ale frontierei au fost, chipurile, motivul unor discordii sau chiar a razboaielor. Pentru a preveni aceste evenimente neplacute, oamenii de cele doua parti ale frontierei trebuie sa întemeieze niste relatii sociale, culturale si economice de durata. Pentru a se putea dezvolta si a se putea angaja într-o cooperare transfrontaliera, statele membre ale UE au furnizat fonduri speciale pentru a finanta activitati legate de aceasta problema. Conceptul transfrontalier a trecut peste frontierele statelor membre ale UE, raspândindu-se si în tarile central europene si estice, astfel ca aceste tari s-au apropiat tot mai mult de statutul de “Acquis communautaire”.

Identitate nationala si deschidere interculturala: fenomenul transfrontalier între centru si periferie

Negut, S. – Identitate nationala / culturala, identitate europeana, globalizare

Niciodata manifestarea culturilor nu s-a facut într-o asemenea exuberanta si înflorire ca în zilele noastre, gratie în principal tehnologiei informationale. Aceasta (înflorirea) nu ar fi fost posibila fara unul din marile procese ale secolului XX, si anume decolonizarea masiva a planetei si aparitia a peste o suta de noi state. Or, unul din primele efecte ale eliberarii si câstigarii independentei a fost „construirea” identitatii culturale, regasirea traditiilor si afirmarea geniului propriu.

Pop, Lia Maria – Asupra identitatilor regionale in Romania

Lucrarea noastra are ca scop sa raspunda la întrebarea “Daca realitatea româneasca de astazi este pregatita pentru o evolutie catre identitatile regionale si transfrontaliere?”. Ideea principala pe care o prezentam si o sustinem este ca în România nu exista identitati regionale, în sensul strict epistemologic al cuvântului. Pentru a sustine aceasta idee, definim un puternic concept al identitatii si bazându-ne pe el, respigem pretentiile despre existenta si functionalitatea unor asemenea realitaal identitatii si bazându-ne pe el, respigem pretentiile despre existenta si functionalitatea unor asemenea realitati. Noi consideram ca în România, singura forma de identitate care functioneaza într-adevar pe de-a întregul este identitatea nationala. Exista totusi în România si identitati provinciale, partial coerente, partial competitive cu identitatea nationala, dar totusi nu trebuie confundate cu acestea. Existenta lor si caracterul relativ deschis al functionarii identitatii nationale în cultura identitatii, ne permite sa apreciem ca e posibil sa construim identitati regionale în România, dar în sensul complementar acestora sau ca niste identitati secundare.A miza pe existenta politica a identitatilor regionale si a transfera responsabilitatile identitatii politice asupra anumitor structuri locale în statul propriu-zis, ar însemna compromiterea proiectului, fara sanse prea mari de revenire sau schimbare brusca. Împotrivirea structurilor politice si administrative la nivel national, incompetenta morala si administrativ-locala, presiunile si boicotarea din partea unor oficiali suspusi din capitala si a subalternilor locali, precum si tacerea cetatenilor, toate ar duce la un esec. Formarea identitatilor secundare nationale în România este posibila, dar exclusiv în cadrul promovarii unei culturi a identitatii si prevenind infiltrarile tehnologice în cultul identitatii. Cea mai scurta cale spre regionalizare este folosirea comuna a 4 factori: 1) promovând la modul general cultul identitatii si încercând sa întelegem cât mai bine avantajele identitatilor regionale; 2) investitiile; 3) sprijinul autoritatilor centrale pentru politicile de macro-dezvoltare si pentru dezvoltarea unor politici locale; 4) folosind fortele locale-mediul de afaceri si cel academic (pentru formarea viitorilor agenti economici si politici pro-regionali) în primul rând , si apoi al altor forte civice si culturale. În acest fel, regionalizarea va fi promovata si în România, în contextul dezvoltarii identitatii culturale si orintând procesul spre o compatibilitate cu identitatea nationala.

Bodo, Barna – Dimensiunea culturala a cooperarii in Euroregiunea “Dunare-Cris-Mures-Tisa”

În lucrarea de fata avem în vedere politicile culturale în sensul relatiilor institutionale si a schimburilor de idei si experiente în creatie. Analiza pleaca de la locul pe care-l ocupa cultura în sistemul de politici publice al Uniunii Europene, ne referim la atentia ce se acorda acestui domeniu de catre opinia publica respectiv de mass-media, vom prezenta câteva exemple ale cooperarii în acest domeniu pentru a arata, în final, motivele care ar sustine un demers privind elaborarea unei strategii culturale a Euroregiunii DKMT.

Bioteau, Emm. – Ce fel de deschidere de frontiera exista intre Ungaria si Romania?

Dezbaterile si lucrarile tematice organizate cu privire la adeziunea la Uniunea Europeana au confirmat, atâat pentru România cât si pentru Ungaria, necesitatea unei normalizaai în ceea ce priveste relatiile de învecinare. In acelasi timp, acestea se traduc pentru fiecare prin calendare diferentiate. Din aceste dezbateri s-a nascut un paradox: dorim sa aratam în ce masura frontiera ia în acelasi timp valoare de atu si de limita, la nivelul oraselor mici din vestul României. In final, o privire purtata în directia populatiilor de nationalitate maghiara din acest spatiu pune in cauza existenta unei vointe de demarcare spatiala din partea maghiarilor: frontiera îmbraca alte caractere si raspunde la alte simboluri.

Volumul X - 2001

Turnock, D. – Investitii straine directe in Europa central-estica: studiu de localizare a tendintelor viitoare si semnificatiile acestora pentru Romania

Groza, O. – Regiuni de dezvoltare si “Path Dependency” in Romania. Populatia si transporturile rutiere

Popa, N. – Origini ale evolutiilor transfrontaliere in Europa Centrala

Muntele, I. – Tranzitie dupa tranzitie – populatia Europei la rascrucea mileniilor

Nica-Guran, Liliana – Geografia economica si noile teorii economice in contextul actual

Ancuta, Catalina – Consideratii privind abordarea disparitatilor teritoriale in studiile de geografie

Pavel, S. – Nivelul de trai in Romania – o abordare conceptuala

Tosic, Branka, Djordjevic, Jasmina, Lukic, Dragana – Procese in asezari si centre: cazul Serbiei carpatice

Vert, C. – Dispersia asezarilor umane din Banat

Iatu, C., Oprea, Cristina – Eseu de geografie electorala: analiza “fondului de vot” pentru Camera Deputatilor (1999-2000)

Sageata, R. – Granita de Nord-Vest a Romaniei si argumentele trasarii sale

Iordache, Costela – Evolutia numerica a populatiei din Defileul Dunarii (sector Bazias-Eselnita) intre anii 1850-1998

Todorovic, Marina, Sevarlic, Miladin – Cercetari geografice asupra tipologiei agriculturii in spatiul carpato-danubian al Serbiei

Braghina, C., Zamfir, Daniela – Particularitati ale relatiilor dintre intreprinderile industriale de pe platformele bucurestene

Marinete, Daniela – Aspecte climatice si hidrografice ale Campiei Banatului

Talanga, C. – Concordante si discordante intre sistemele nationale de transport si de asezari

Ardelean, M. – Propunere de realizare a Atlasului electronic al Banatului

In ultimii ani, informatia produsa si difuzata in format electronic a castigat mult in fata celei scrise pe suport de hartie. Au inceput sa apara atlase pe CD sau pe Internet care sunt in format electronic. In acest articol, lansam propunerea de realizare a unui astfel de atlas pentru spatiul de Vest al Romaniei, Banatul, asupra celor 4 judete care il compun. Prezentam structura generala a acestui atlas, pentru a face apoi remarci privind hartile de baza folosite, programul care va fi utilizat si privind avantajul folosirii unui atlas electronic. Pentru inceput, atlasul va avea 90 de harti, numar ce va putea creste ulterior.

Volumul VIII-IX - 1999-2000

French, Hugh – Progrese in cunoasterea permafrostului la Yellowknife, Canada: raport la cea de-aVII-a Conferinta Internationala a Permafrostului

Uruioc, Stela – Corelatii intre scoarta de alterare si roca subiacenta in zona Murani

Romanescu, Gh. – Complexul lagunar Razim – Sinoe. Caracterizare sedimentologica

Torok-Oance, M. – Cateva consideratii asupra reliefului structural din Muntii Mehedinti

Dragota, Carmen, Ratoiu, Zoe – Stresul bioclimatic total in municipiul Timisoara

Baciu, Madalina, Dragota, Carmen, Breza, T. – Frecventa intensitatilor maxime ale ploilor calculate pe praguri de valori la statia meteorologica Timisoara

Sararu, L., Tuinea, P. – Particularitati ale regimului termic al iernilor din Campia Timisului stabilite prin metode statistico-matematice

Stanciu, Eugenia – Cauzele sinoptice care au generat viituri pe raurile din Banat in luna februarie 1999

Harabagiu, Carmen, Teodorescu, N. – Evolutia legaturii dintre nivelurile apelor raulului Bega si ale orizontului acvifer freatic

Batinas, R., H. – Degradarea calitatii apei raului Aries, ca urmare a deversarilor de ape uzate industriale de la exploatarile miniere Rosia Montana si Baia de Aries

Teodor, S. – Studiul bugetului de aluviuni in bazinul Argesului superior si mijlociu

Serban, Gh. – Evaluarea colmatarii lacurilor de acumulare din bazinul Somesului Cald

Voiculescu, M. – Tipuri de limita superioara a padurii in Masivul Fagaras

Tulucan, T. – Vegetatia Muntilor Codru-Moma

Florea, N. – Reactivitatea solurilor la agenti chimici contaminanti si elaborarea hartilor de vulnerabilitate a solurilor la poluare

Patroescu, Maria, Ghincea, Mioara, Cenac Mehedinti, Marta, Toma, Simona, Rozylowicz, L. – Modificari antropice in coridorul fluvial al Dunarii si reflectarea lor in starea mediului

Buza, M. – Geosistemele din Carpatii Meridionali ca resurse si factori de risc

Patroescu, Maria, Toma, Simona, Rozylowicz, L., Cenac Mehedinti, Marta – Ierarhizarea peisajelor rurale din Campia Romana functie de vulnerabilitatea la degradare si suportabilitate a presiunii umane

Sageata, R. – Personalitati marcante in geopoltica romaneasca interbelica

Muresan, Sofronie – Baronul Philipp Elmpt si cartografierea Banatului

Boba, I. – Impactul realizarii sistemului hidroenergetic si de navigatie “Portile de Fier I” asupra orasului Orsova

Marculet, I., Marculet, Catalina – Influenta reliefului asupra asezarilor din Valea Tarnavei intre Blaj si Mihalt

Hillinger, N. – Cateva consideratii asupra zonelor defavorizate din judetul Caras-Severin

Ilies, Gabriela – Contraste geografice in mediul rural maramuresan

Bente, F. – Potentialul turistic al Muntilor Plopisului

Boar, N. – Mutatii in turismul maramuresan

Volumul VII - 1998

Buliga, S., L. – Calitatea de corp fractal al stratelor si a zacamantului de carbune Motru – Rovinari

Gruia, C. – Aspecte ale morfologiei si localizarii arealelor de ocurenta ale complexelor sculpturale din Muntii Tarcu

Vasenciuc, Felicia – Contraste pluvio-termice in Romania in iarna 1997-1998

Ritt, C., Ciolac, Valeria, Popescu, C., Nicola, Elena, Vert, C. – Tendinte ale evolutiei climei in zona Timisoara

Vasenciuc, Felicia, Dragota, Carmen – Cantitatile de precipitatii deosebite cazute in intervalul 28 martie – 2 aprilie 1997 in partea de sud a tarii

Florea, N. – Realizari in sudul saraturilor in Romania

Mihalca, Doina – Aspecte metodologice actuale in cercetarile de ecologie urbana

Cheslerean, Claudia – Aspecte ale ocrotirii naturii in judetul Hunedoara

Voicu-Vedea, V. – Contributii geodemografice asupra Marginimii Sibiului

Popescu, D., C. – Structura etnica a poplatiei din Banatul Romanesc

Ianos, Gh., Gruia, C. – Aspecte ale agriculturii Banatului la sfarsitul mileniului II (cresterea animalelor)

Cretan, R. – Consideratii de geografie istorica privind confesiunea ortodoxa din Banat

Popa, N. – Evolutia complexului rural Hateg reflectata in toponimie (II)

Boba, I. – Orasul Orsova – aspecte ale reorganizarii teritoriale

Bran, Florina, Simon, Tamara – Dezvoltarea durabila a turismului in Romania

Deliman, Izabela – Consideratii asupra resurselor turistice din Muntii Aninei

Volumul VI - 1997

Buza, M., Ianos, I. – Consideratii geografice privind invatamantul si publicatiile in limba minoritatilor nationale din Romania

Buliga, S. – Contributii la sinonimizarea stratelor de carbune de varsta dacian superior – romanian mediu din bazinul Motru – Rovinari (intre raurile Motru – Gilort)

Gruia, C. – Aspecte ale morfometriei circurilor glaciar din Muntii Tarcu

Gureanu, D. – Tipuri de versanti din Muntii Cernei si dinamica lor

Becheanu, Viorica, Dragota, Carmen, Ratoiu, Zoe – Decelarea deficientelor si excedentelor lunare de precipitatii din Campia Timisului si cuantificarea ponderii lor

Cheval, S. – Variabilitatea si tendinta de evolutie a precipitatiilor pe intervale agricole caracteristice la cateva statiuni meteo din sudul Romaniei

Sarbu, I. – Valea Cernei, aprecieri asupra caracteristicilor hidrografice si asupra modificarilor survenite in regimul hidrologic ca urmare a modificarilor antropice

Voiculescu, M. – Consideratii asupra bilantului apei in Masivul Fagaras

Ianos, Gh. – Utilizarea sistemelor informationale in operatiunile de apreciere a starii de calitate a terenurilor agricole

Ianos, Gh. – Referiri asupra degradarii terenurilor agricole din Banat ca urmare a excesului de umiditate

Atnagea, I. – Evolutia populatiei satelor carasovenesti din jurul Municipiului Resita

Nica-Guran, Liliana – Zonele economice libere ale Dunarii. Favorabilitati si perspective

Diaconu, Gheorghita, Rojinschi, V. – Analiza riscului industrial – componenta a studiilor de impact

Popa, N. – Evolutia complexului rural al Tari Hategului reflectata in toponimie

Mocanu, N., Mihai, B., A. – Probleme ale organizarii spatiului in zona polderelor olandeze (cazul polderului Haarlemmeer)

Bran, Florina, Zotta, Benone – Masuri de prevenire a daunelor de mediu cauzate de industria miniera

Simon, Tamara – Dezvoltarea turismului in zona transfrontaliera Banat (Romania – Iugoslavia)

Volumul V- 1996

Buza, M. – Valea Muresului intre Aiud si Alba Iulia. Caractere geomorfologice

Uruioc, Stela – Contributii privind studiul petrografic al andezitelor cuprinse intre Valea Borcutului (Baia Sprie) si Izvoarele Sasarului

Bogdan, Octavia – Hazard climatic si fenomen climatic de risc

Niculescu, Elena – Unele fenomene climatice specifice depresiunilor Giurgeu, Ciuc si Brasov

Dragota, Carmen – Variabilitatea, tendinta de evolutie si probabilitatea de producere a inghetului in Campia Timisului

Sarbu, I., Bocioaca, M. – Scurgerea menajera si pluviala pe canalul B III din Bucuresti

Zaharia, Liliana – Transportul aluvionar in suspensie in Subcarpati

Voiculescu, M. – Repartitia altitudinala a vegetatiei forestiere in Masivul Fagaras

Bran, Florina – Instrumente economico – financiare si reglementari privitoare la realizarea politicilor de mediu

Macrai, Ildico – Rolul padurii si influentele asupra ecosistemelor terestre

Dobraca, L. – Localitatile cu functii de loc central generate de activitatile comerciale din judetul Prahova

Talanga, C. – Evolutia demografica a oraselor Romaniei pe tipuri functionale

Mihai, B., A. – Probleme ale organizarii spatiului geografic in Valea Timisului (Muntii Barsei)

Talanga, C. – Aspecte privind transporturile in orasele Romaniei

Cocean, P., Bojor, Monica – Valentele functionale – criteriu de baza in delimitarea regiunilor turistice

Cianga, N. – Posibilitati de valorificare ale patrimoniului turistic din Maramures

Ahmetovic – Tomka, Dragica – Conditiile naturale si antropogene pentru dezvoltarea turismului in Banat

Bran, Florina – Raportul materie – informatie – energie si viata

Gruia, C. – Situri geomorfologice in Internet

Volumul IV - 1995

Buliga, S. – Date noi asupra distributiei resturilor vegetale fosile in depozitele detritice cu carbuni din zona Plostina (judetul Gorj)

Markovic, Slobodan, Kicosev, Sasa, Lazic, Lazar – Relieful Vaii Timisului (Banatul Iugoslav)

Urdea, P. – Cateva aspecte ale evolutiei postglaciare si actuale a reliefului Carpatilor Meridionali

Ancuta, C. – Cateva aspecte ale reliefului ciclic din Muntii Lotrului

Varlan, M., Mistreanu, Simona – Asimetria interfluviilor din Podisul Central Moldovenesc

Apetrei, M., Varlan, M. – Curbe hipsometrice si profile longitudinale de vai in bazinul hidrografic Bahlui

Luchian, N. – Consideratii geomorfologice n zona de contact Subcarpati – campie, intre raurile Prahova si Teleajen

Armas, Iuliana – Geometria fractala – o noua dimensiune in geografia fizica

Gruia, C. – Cateva observati asupra conditiilor morfoclimatice din Muntii Tarcu

Barla, Tatiana – Brizele de munte – vale, care actioneaza pe teritoriul Romaniei

Ianos, Gh. – Caracteristici agrometeorologice ale topoclimatelor din Banat

Munteanu, Rodica – Sistemul fluviatil al Timisului si densitatea retelei hidrografice

Oncu, M. – Judetul Hunedoara – consideratii pedogeografice

Ianos, Gh. – Continutul in potasiu schimbabil al solurilor agricole din principalele zone pedoclimatice ale Banatului

Patru, Ileana – Culoarele transcarpatice – arii de continuitate si discontinuitate geografica

Sarbovan, Catalina – Cateva aspecte privind revalorizarea economica a spatiilor periurbane

Imbroane, A., Benedek, I. – Un model de organizare a bazei de date referitoare la asezari

Mihalca, Doina – Integrarea localitatii Faget in sistemul urban al judetului Timis

Vlad, Sorina, Alexandrescu, Valeria – Sinonime ale padurii in numele asezarilor umane (oiconime)

Zotta, Benone, Bran, Florina – Zacaminte de hidrocarburi in platoul continental al Marii Negre

Popa, N., Gruia, C., Raducan, S. – Evolutia recenta si perspectivele restructurarii transporturilor feroviare din vestul Romaniei

Popescu, Claudia – Industria rurala – caracteristici si perspective

Truti, S. – Tipurile de turism din partea de vest a Romaniei

Zotta, Benone – Cateva consideratii asupra dezvoltarii turistice a litoralului romanesc

Sarbu,I., Grecu, Florina, Costache, S., Comanescu, Laura, Chirita, C., Zamfir, Daniela – Biserici fortificate si turism rural in Podisul Hartibaciului

Koleny, Mladen – Teritoriile (regiunile) difuze si utilizarea lor in geoecologie

Bran, Florina – Influenta activitatii umane asupra mediului in spatiul Podisului Basarabiei

Gruia, C. – Cateva consideratii asupra poluarii fonice produse de surse aviatice in Municipiul Timisoara

Bran, Florina – Sursele de poluare – Calitatea mediului in spatiul Podisului Basarabiei

Tudose, C. – Poluarea transfrontaliera

Volumul III - 1994

Mihailescu, C. – Evolutia vaii Prutului in Cuaternar

Urdea, P. – O privire asupra reliefului carpatic in opera lui Emmanuel de Martonne

Jacopo, Pasotti – Crecetari asupra fenomenelor periglaciare din Carpatii Meridionali: o relatie intre temperatura aerului si cea a solurilor

Romanescu, Gh. – Consideratii geomorfologice asupra limitei de est a Muntilor Macin

Cretan, R. – Muntii Varatec. Caractere morfometrice si morfografice

Buliga, S. – Reconstituiri paleogeografice si de carbogeneza pe baza paleobotanice in pliocenul cu carbuni al zonei Lupoaia (bazinul Motru)

Ianos, Gh. – Procese de degradare a terenuriloragricole in Banat datorate conditiilor de relief

Octavia, Bogdan – Aspecte topoclimatice specifice Rezervatiei de peisaj si flora “Cazanele Dunarii”

Voiculescu, M. – Consideratii asupra unor fenomene mteorologice in arealul statiei Balea – Lac – Muntii Fagaras in intervalul 1979 – 1992

Haidu, I. – Modelarea ARMA si transferul interanual de apa in bazinul Dunarii

Munteanu, Rodica – Amenajari hidroenergetice din bazinul Raului Mare

Koleny, Mladen – Regionalizarea pedo – ecologica a fondului solurilor agricole al Slovaciei si aplicatiile acesteia

Vintila, Gabriela – Conservarea biodiversitatii – premisa a mentinerii vietii pe Terra

Surd, V. – Structura etnica si religioasa a populatiei din Romania

Truti, S. – Consideratii de geografie economica asupra statiunii balneo-climaterice Geoagiu-Bai

Voiculescu, Sorina – Studiu comparativ al evolutiei structurii nationale a oraselor din Campia de Vest

Kicosev, Sasa – Schimbarea structurii etnice a populatiei Banatului Sarbesc

Olaru, Martin – Reteaua cailor de comunicatie rutiere din Muntii Banatului si importanta ei turistica

Bran, Florina, Zota, Benone – Toponimia – traditia si continuitatea economica in teritoriul Carpato – Danubiano – Pontic

Muresan, Sofronie – Nume ale formelor de relief de pe teritoriul comunei Bara – judetul Timis

Volumul II - 1993

Bela, Molnar – Evolutia istorica a conului aluvial al raurilor Cris si Mures din SE Ungariei (in lb. engleza)

Urdea, P. – Modalitati de depistare a permafrostului montan, cu exemplificari din Romania

Varlan, Maricel, Apetrei, M. – Note asupra evolutiei aluvionarului in profil longitudinal in albia majora a Bohotinului

Buliga, S. – Principalele plante fosile asociate depozitelor pliocene cu carbuni din zona Plostina (judetul Gorj)

Ungureanu, N – Buia, Gr., Rebrisoreanu, M., Popescu, D. – Prezenta platinei in unele subproduse ale uzinelor de preparare a carbunilor

Dumbraveanu-Andone, Daniela – Cateva corelatii geografice ce atesta prezenta climatului submediteraneean in tara noastra

Apavaloae, M., Apostol, L., Pirvulescu, I. – Analiza ciclurilor multianuale a variatiei temperaturii aerului din Subcarpatii Moldovei

Teodorescu, N. – Unele consideratii privind scurgerea minima din perioada de vara – toamna pe raul Timis la statia hidrometrica Lugoj si modul de prognozare al acesteia

Drugescu, C. – Diferente faunistice regionale pe pamantul Romaniei

Voiculescu, M. – Consideratii asupra productivitatii biologice in arealul statiei Balea-Lac (Muntii Fagaras)

Saucan, Dan-Remus – Dealurile Bucovelului – Impactul interventiei antropice asupra mediului inconjurator

Ianos, Gh., Goian, M. – Continutul in humus al solurilor agricole din principalele zone pedoclimatice ale Banatului

Surd, V. – Regiuni geografice critice

Ianos, I., Talanga, C. – Analiza comparativa a optiunilor electoratului roman la alegerile legislative din perioada postcomunista

Anton, L., Popescu, Dan-Claudiu – Consideratii privind geografia religiilor

Ancsin-Szonoki, Gabriela – Populatia probabila a gruparilor de asezari in judetul Csongrad (in lb. engleza)

Alexandrescu, Valeria, Nancu, Daniela – Depresiunile Sibiu si Fagaras. Dinamica populatiei in secolul XX

Scheusan, Ioan-Corneliu, Hillinger, N., Savoiu, C. – Resursele umane ale judetului Caras-Severin

Muresan, Sofronie – Evolutia numerica a populatiei municipiului Lugoj

Iordache, Costela – Cateva consideratii asupra populatiei judetului Timis

Goian, Maria, Ianos, Gh., Borza, I. – A trai in rural

Deica, P. – Relatia rural – urban: contradictie, obstacole si conflicte

Voiculescu, Sorina, Vert, C. – Evolutia fenomenului de urbanizare in Banat

Cretan , R. – Unele aspecte privind gradul de urbanizare si de ruralizare in Romania in anul 1991

Zotta, Benone – Contributii geografice la studiul zonelor irigabile din sud-estul Romaniei

Popa, N. – Aspecte privind spatiul geografic si organizarea acestuia

Truti, S. – Cateva date privind potentialul balnear al judetului Arad si posibilitatile de valorificare a acestuia

Candea, Melinda – Turismul in ariile depresionare din Carpatii Meridionali

Popescu, Dan-Claudiu – Consideratii privind geografia sportului

Ilies, Al. – Unele aspecte privind evolutia invatamantului superior din Romania in perioada 1900-1992

Volumul I - 1992

Urdea, P. – Consideratii asupra formarii suprafetelor de nivelare din Muntii Retezat

Romanescu, Gh. – Noi interpretari ce privesc factorii genetici care au favorizat aparitia si dezvoltarea Deltei Dunarii

Mihalca, Doina – Tendinte ale modificarilor climatice la scara globala

Munteanu, Rodica – Evolutia retelei hidrografice din bazinul Timisului

Voiculescu, M. – Modificari antropice ale distributiei invelisului vegetal in bazinul Oltetului

Uruioc, Stela – Rolul substratului litologic in formarea si evolutia solurilor din Banat

Ianos, Gh. – Cercetari asupra evolutiei starii de reactie a solurilor agricole din principalele zone pedoclimatice ale Banatului

Voiculescu, Sorina, Voiculescu, M. – Prezentarea metodologiei de cercetare a metropolizarii in conceptia prof. Ch. Gachelin – Universitatea de Stiinte si Tehnica, Lille

Vert, C. – Corelatii geografice privind organizarea spatiului rural in Muntii Banatului

Popa, N. – Aspecte privind utilizarea terenurilor agricole in sectorul vaii Oltului intre Turnu Rosu si Calimanesti

Truti, S. – Cateva date privind potentialul balnear al judetului Timis si posibilitatile de valorificare a acestuia